Friday, May 01, 2009

O papusa cu chip de portelan



Am ramas doar noi doua. Sa luptam cu propria vointa,cu propriile greutati,cu noi...cu ceilalti nu luptam,ci doar incercam sa supravietuim in aceeasi barca,cu acelasi colac de salvare...
...Dupa raspunsuri evazive am aflat realitatea pe care o banuiam deja de mai mult timp:ai pe altcineva,ai cautat si ai gasit incredere in alta parte,ai ales altceva,pe altcineva.Ceea ce ma bucura este ca esti fericit si chiar nu ne mai doare,ma bucur pentru noi:NU MAI SUFERIM.
...Ti-am intalnit privirea albastra si ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat,m-ai tinut in brate si m-ai sarutat,te-am privit si m-am mintit,te-ai razbunat probabil pentru timpurile trecute cand te-am privit si am spus ceva, doar ca manata de dorinte puternice de a te vedea fericit am facut altceva...singurul meu scop era sa te vad fericit si atunci am actionat ca un om legat la ochi,gura si maini,o persoana disperata sa se elibereze...tu ai facut-o insa din placere...
...Nu te uram!!!Intelegem ca deceptionat ca te-a abandonat ai decis sa te razbuni pe toate femeile care vor trece prin viata ta,ai decis ca trebuie sa treaca si ele prin acelasi lucru ca si tine,iar eu am avut ghinionul sa cad in aceasta plasa pe care o tesi cu mare grija...dar,nu-mi pare rau,ACUM am inteles ca nu este nimic in neregula cu mine,ca indiferent cate as fi facut pentru tine,pentru NOI,ar fi avut acelasi final...faceam parte din etapa de razbunare si suferinta a vietii tale...acum intrebarile mele au un raspuns,in sfarsit ecoul din mintea mea a disparut,nu ma mai chinuie.Are ea ceva mai bun decat mine?Nu am fost suficient de atenta cu tine?Nu am fost suficient de senzuala,de feminina etc? = toate stau sub semnul aceluiasi raspuns: ai avut totul,doar ca el era intr-o alta etapa a vietii,nu aveati aceiasi timpi...
Povestea noastra este una fericita,imi place sa spun cu final nefericit,dar nu regret nimic,ba mai mult,am descoperit foarte multe lucruri bune in mine,m-am schimbat mult in anumite privinte iar altele stau sa iasa la iveala...printre lacrimi am invatat sa apreciez mai mult ceea ce am,ceea ce am avut...o lectie de viata si supravietuire,o lectie pentru care nu mi-am facut temele dar la care cu siguranta in viitor nu am sa raman repetenta...
Am sa pastrez doar partile frumoase,pe celelalte le sterg usor,usor...pana nu va mai ramane nici macar o urma fina,nici macar o dara de parfum murdar...
Iti multumesc pentru timpul tau, pentru ca m-ai facut fericita si nefericita...
Am sa scriu si povestea noastra asa cum a fost ea,pentru ca in seara aceea ai plans si mi-ai spus ca scriu minunat,dar atat.apoi totul va fi deja trecut,va fi deja incheiat...te sarut usor pe ochisori si te las sa dormi fara sa te trezesc,esti atat de frumos cand dormi, cand esti langa mine...
Mi-ar fi placut ca din cand in cand sa intrebi de noi,sa vezi daca suntem bine,chiar daca doar din prietenie,chiar daca in mintea ta nu existam...chiar daca...
...O papusa cu chip de potelan,lacrimi de dor si haine vechi de catifea,abandonata intr-o cutie plina de praf si de dorinte...


No comments: